"A vedea in miscarea planetelor,pietrelor si mareelor doar exemple de miscare a unui punct mobil,conform unei legi,constituie o abstractizare,calitatiile obiectelor curente fiind reduse la proprietatiile primare de masa,pozitie si timp."

              Ernest H.Hutten

Literatura

Mihai Eminescu

         Dintotdeauna timpul a fost un subiect important al filozofiei, artei, poeziei şi ştiinţei. Supratema lui Eminescu, cea care apare in aproximativ toate creaţiile lui, este tema timpului.  Timpul se intrepatrunde cu spatial si in fizica masuram distantele in ani, in ani – lumina,  care reprezinta distanta parcursa de lumina intr-un an (anul lumina este egal cu aproximativ noua bilioane si jumatate de kilometri).

clik aici

Ion Minulescu

      Obiectele se misca pentru ca alte obiecte le imping sau le trag. Odata ce se afla in miscare, pot incetini, accelera sau isi pot schimba directia daca o forta actioneaza asupra lor.In caz contrar, ele isi continua deplasarea.

      Notiunea de miscare, omul o leaga in mod spontan de aceea de efort. Cand se afla asezat in orice pozitie,el se considera in repaus.

      Daca vom compara omul cu un peste, situatia va fi invers.Pestele,care va face nici un efort in apa,fiind purtat de curenti, va considera ca malul este cel care se apropie sau se indeparteaza. Omul va spune ca apa este in miscare si malul in repaus. Dreptate are atat omul,cat si pestele, daca ii raportam la acelasi sistem de referinta.

      Considerand o pluta pe apa unde se afla pestele dus de curent, vom vedea ca distanta dintre peste si pluta se mentine constanta,deci pozitia pestelui in raport cu pluta nu se schimba.Astfel,pestele este in repaus in raport cu pluta. Distanta dintre peste si un reper solidar cu malul,o salcie,nu se mai mentine constanta in timp, pozitia pestelui fata de salcie schimbandu-se,spunem ca acesta este in miscare in raport cu salcia.Deci salcia este un sistem de referinta.

      Neluarea in consideratie a relativitatii starii de miscare in sensul ca nu exista miscare sau repaus in sine,ci numai miscare sau repaus in raport cu un sistem de referinta, poate duce la situatii absurde ca aceea in care calatorului din tren i se pare ca vede stalpii de telegraf de pe marginea caii ferate indepartandu-se in mare viteza in sens opus celui in care merge trenul.

      In aceste situatii s-a interpretat schimbarea de pozitie ca schimbare a distantei dintre corpul a carui stare de miscare o studiem si corpul care joaca rolul sistemului de referinta.Pestele era in repaus fata de pluta, deoarece distanta dintre peste si pluta ramane constanta.

      Malul se misca fata de peste,  deoarece distanta dintre mal si peste se modifica.

      Daca vom considera un corp care se misca pe un cerc al carui centru poate fi luat ca sistem de referinta, in miscare vom vedea ca pozitia corpului se schimba, dar distanta pana la centrul cercului ramane constanta. Deci primul criteriu de definire a miscarii nu se aplica si in acest caz.Aici este vorba de schimbarea continua a unei perechi de coordonate pe abscisa si ordonata.

      Comentand versurile lui Ion Minulescu:

"In clipa cand plecam din gara

Si stam la geam cu capu afara

Noi stam pe loc,

Doar trenul pleaca.", 

spunem ca nu este numai un joc de cuvinte, ci ele sunt perfect logice. Daca sistemul de referinta este trenul atunci in acest caz calatorii sunt in repaus. Daca sistemul de referinta este insa gara (Pamantul), aceiasi calatori sunt in miscare.

Geologie

Miscarile Pamantului

Cutremurele flash

Cutremurele pdf

Biologie

Miscarea mecanica la om